Terapia prin muzică – o metodă simplă ce poate îmbunătăţi viaţa bebeluşilor născuţi prematur

Cercetătorii au descoperit că bebeluşii care sufereau de probleme respiratorii sau de septicemie tindeau să se simtă mai bine atunci când îi ascultau pe părinţi în timp ce cântau un cântec de leagăn şi atunci când ascultau sunete ce imitau zgomotele făcute de bătăile inimii mamei atunci când se găseau în uter.

„Descoperim că bebeluşii prematuri nu se dezvoltă neapărat cel mai bine atunci când sunt ascunşi într-un incubator”, a declarat Joanne Loewy, şefa Louis Armstrong Center for Music and Medicine din cadrul Beth Israel Medical Center din New York.

• Noi reguli la Vatican pentru evaluarea fenomenelor supranaturale
• De ce vrea cea mai bogată femeie din Australia ca portretul ei să fie eliminat dintr-o…

„Funcţiile neurologice pot fi îmbunătăţite cu ajutorul muzicii, iar semnele vitale pot fi îmbunătăţite la rândul lor prin sunete interactive şi prin terapia cu muzică”, a adăugat specialista.

Studiul efectuat de Loewy a inclus 272 de bebeluşi prematuri trataţi în cadrul a 11 saloane de terapie intensivă neonatală în care erau angajaţi specialişti în terapia prin muzică.

În mod repetat, de-a lungul a două săptămâni, părinţii bebeluşilor le cântau acestora sau terapeuţii foloseau dispozitive care simulau timp de 10 minute sunetele auzite în uter. Loewy şi colegii săi au comparat semnele vitale ale bebeluşilor prematuri înregistrate în timpul acestor şedinţe muzicale şi obiceiurile de alimentaţie şi de somn cu aceleaşi semne în perioade în care bebeluşii nu erau supuşi terapiei prin muzică.

Cercetătorii au descoperit că ritmul cardiac al bebeluşilor scădea cu una sau două bătăi pe minut, în medie, atunci când ascultau cântecele de leagăn şi sunetele bătăilor inimii.

„Cântatul este foarte important, deoarece reprezintă familiaritate – bebeluşul a auzit vocea mamei şi pe cea a tatălui încă din a 16-a săptămână de sarcină”, a explicat Loewy, „la care se adaugă melodia şi ritmul unui cântec”.

De asemenea, ritmul sugerii creştea mai ales atunci când bebeluşii ascultau sunetele bătăilor inimii, iar sunetele asemănătoare celor auzite în uter duceau totodată la o îmbunătăţire pe termen lung în tiparele de somn, se arată în studiul publicat în jurnalul Pediatrics.

Cercetătorii spun că părinţii pot reproduce această metodă chiar şi atunci când nu au la dispoziţie un terapeut specializat în muzică.

„Este minunat că putem folosi corpul pentru acest lucru”, spune Loewy. „Noi educăm părinţii să ţină bebeluşul în dreptul inimii, unde se creează contact piele-piele, şi să scoată sunete de tip «aah» pentru a simula atmosfera din uter”, mai spune specialista.

Loewy afirmă că ea şi colegii săi încurajează părinţii să cânte mai ales cântece care sunt importante pentru familia şi cultura lor, lucru ce poate totodată duce la reducerea stresului.

Sursa: Reuters